Specificul metodei Montessori

Rolul profesorului

Water.jpg

"Să nu faci niciodată pentru un copil ceea ce poate face singur." (Maria Montessori) 


În cadrul metodei sale, Dr. Montessori a conceput un rol cu totul nou pentru educator. De cele mai multe ori, ne referim la acesta sub numele de ghid sau director, întrucât educatorul Montessori nu predă în mod tradiţional. Copiii învaţă singuri, folosind materialele specifice, timp în care rolul educatorului este să direcţioneze, să stimuleze şi să ghideze activitatea acestora. În primă instanţă, copiilor li se face o prezentare a materialelor. Încet şi cu mişcări precise, educatorul utilizează materialul potrivit cu destinaţia sa, timp în care un grup de copii sau un singur copil îl urmăreşte. În timpul acestei demonstraţii, cuvintele şi mişcările excesive sunt evitate, iar acţiunile sunt segmentate astfel încât să se asigure o mai bună înţelegere a conceptului prezentat.

Decizia de a preda o anumită lecţie rezultă, de cele mai multe ori, din observarea atentă a copiilor, precum şi din evaluarea muncii lor anterioare. Unele lecţii pot fi explicate din nou, dacă se constată că un copil are nevoie de mai multă informaţie sau de informaţie nouă.

Educatorul nu se amestecă niciodată atunci când un copil e concentrat, şi nu intervine decât dacă a constatat că acesta are nevoie de ajutor, nu ştie ce să facă, sau îi deranjează pe ceilalţi colegi. Ajutorul pe care un educator Montessori îl oferă copilului, este întotdeauna extrem de limitat - atât cât să se asigure că acesta a ieșit din impas. Copilul nu este corectat atunci când greşeşte. Se consideră că încă nu a ajuns să stăpânescă suficient conceptul respectiv iar materialul va fi strâns şi reluat cu alt prilej, după o lecţie individuală, ori după o anumită perioadă de timp. Educatorul Montessori nu pedepseşte copiii niciodată dar nici nu le oferă recompense. Se consideră că singura recompensă de care are nevoie un copil este cea provenită din mulțumirea de sine, din faptul că a realizat un lucru bun și corect, bazându-se pe propriile lui puteri.

În cazul în care, un copil îi deranjează pe colegii lui sau se comportă într-un mod care afectează armonia si ordinea din clasă, acesta va fi luat de catre educator şi dus într-un loc retras de ceilalţi copii. I se va asigura jocul favorit, dar va fi lipsit de libertatea de a se deplasa prin clasă după voinţa proprie. Educatorul va veni din când in când şi îi va adresa cuvinte blânde, de simpatie sau ajutor, în cazul în care are nevoie. Se consideră că lipsa libertaţii de miscare şi tratarea copilului ca pe un bolnav este suficientă pentru a-l face să înţeleagă că a greşit.

“În loc să încercăm să-l cucerim din interior şi să-l direcţionăm ca pe un suflet uman, întotdeauna ne-am dorit să dominăm copilul prin forţă, prin impunerea unor legi externe. În acest mod, copiii au trăit pe lângă noi fără să ajungem să fim capabili de a-i înţelege vreodată. Dar dacă dăm la o parte toată artificialitatea cu care i-am învăluit şi toată violenţa cu care, prosteşte, am încercat să-i disciplinăm, ei ni se vor arăta nouă în toată frumuseţea firii lor copilăreşti, cu o gentileţe şi drăgălăşenie absolută.” (Maria Montessorii – Metoda Montessori - 1969)

Dr. Montessori a observat cum copiii prosperă atunci când li se oferă libertatea într-un mediu propice nevoilor lor. După o perioadă de intensă concentrare şi lucru cu materiale care le stârnesc interesul, copiii dau dovadă de vitalitate şi mulţumire de sine. Concentrându-se la o activitate liber aleasă, neîntreruptă, copiii ajung la auto-disciplină şi pace interioară. Dr. Montessori a denumit acest proces “normalizare” şi este citat ca fiind “cel mai important rezultat al muncii noastre”. (Maria Montessori, Mintea absorbantă 1949).


Mediul şi materialele dintr-o clasă Montessori

Dr. Montessori a considerat că, pentru ca un copil să facă cele mai productive alegeri şi să îşi exercite controlul asupra alegerilor făcute, mediul înconjurător trebuie să fie special proiectat astfel încât să stimuleze o activitate constructivă din partea acestuia.

Fiind una dintre modalităţile prin care acest mediu este pregătit, ordinea facilitează concentrarea și dorinţa copilului de a alege. Bunul simţ sugerează că este mult mai uşor să alegi obiectul dorit atunci când alternativele sunt aranjate într-o maniera ordonată.

Materialele Montessori îi ajută pe copii să facă alegerea dorită prin faptul că acestea sunt expuse pe rafturi aflate la o înălțime potrivită vârstei, pe mese sau pe covoraşe (când le utilizează alţi copii). Astfel, este foarte uşor pentru copil să ia materialele de pe rafturi, să le utilizeze pentru un timp şi apoi să le pună la loc. Din contră, în clasele tradiţionale, materialele sunt de cele mai multe ori închise în dulapuri şi profesorul este cel care controlează când şi cum urmează să fie utilizate.

O altă modalitate prin care mediul ajută copilul şi îi facilitează alegerea şi controlul asupra activităţii dorite, este dimensiunea mobilei. Aceasta constă în scaune şi măsuţe din lemn care sunt create special pentru copii și care pot fi mutate acolo unde dorește fiecare copil să îşi desfăşoare activitatea, locurile nefiind prestabilite (acum un lucru obişnuit în grădiniţe, se pare că este rodul inovaţiei Mariei Montessori - Elkind, 1976).

Clasa Montessori este aranjată pe “zone”, de obicei delimitate de dulăpioare cu rafturi joase. Fiecare “zonă” conţine materiale specifice subiectelor respective (artă, muzică, matematică, limbă, ştiinţă etc.)

Materialele de pe rafturi au ca scop atragerea interesului copilului şi acumularea cunoştinţelor prin utilizarea repetată. Cele mai multe sunt făcute din lemn, vopsite în culori primare sau culori care atrag interesul copilului (ex. Turnul roz). Fiecare material are un scop bine determinat şi este de dorit ca să fie utilizat exclusiv în acel scop. Utilizarea corectă a acestor materiale este de natură să promoveze o mai bună înţelegere a unui anumit concept. Când se constată că materialele nu sunt utilizate conform cu destinaţia lor, educatorii repetă lecţiile. Deasemenea, curriculumul Montessori este extrem de bine structurat. Materialele care formează curriculumul sunt prezentate în secvenţă ierarhică, existând şi o legătură complexă cu materialele din diferite alte zone ale aceluiaşi curriculum.
 
Copyright © 2007-2017 Montessori School of Bucharest. All rights reserved